Cand am ajuns din nou la La Saraz parca am ajuns acasa. Recunosteam deja locurile, strazile si multe din cladirile de marginea drumului. Eram doar la a doua vizita si deja regiunea facea parte din viata noastra. Dupa cele 5 saptamani petrecute aici in
2006, ne reintorceam dupa 4 ani, dar acum doar pentru 7 zile.
Centrul din La Saraz
Localitatea, se dezvoltase mult in acesti 4 ani Gazda noastra se mutase din centrul vechi, intr-un cartier nou cu blocuri moderne. Cum am ajuns, am avut deja prima problema cu gasirea unui loc de parcare. Eram invatati ca la noi, sa putem sa parcam masina pe orice loc liber din fata unui bloc. Insa gazda, ne-a explicat ca acolo fiecare avea locul lui platit si doar doua dintre locurile de parcare din fata blocului erau pentru vizitatori. Ne-am conformat, mirati totusi de strictetea mult prea rigida a elvetienilor.
Date statistice
Muntii Alpi in departare
La marginea localitatii
Cerul,... dupa o ploaie scurta...
Blocul, o constructie foarte moderna, avea 3 etaje si
mansarda, un lift foarte spatios si camerele foarte mari. De fapt, doar un living si
o camera. Gazda noastra statea la etajul I, iar balconul dadea intr-o curte
interioara cu un gazon impecabil. Curtea interioara era construita la nivelul
etajului I, asa ca in casa se putea intra si normal pe intrarea in bloc dar si
prin balcon...
Cartierul...
Parcarea...
Gazonul...
Blocul vazut din lateral
Am stat in La Saraz doar 7 zile, destul de putin fata de
perioada anterioara. In acest timp, am fost in una din zile la Interlaken si
Muzeul Balenberg, apoi in urmatoarea zi la Signal de Bougy un minunt loc de
joaca pentru copii. Pentru ca ne placuse foarte mult in precedenta vizita in
Elvetia, nu am ezitat in a petrece o intreaga zi in trenuletele din Swiss VapeurParc. Punctul central al sederii in Elvetia a fost excursia in Franta, la
vestita statiune Chamonix si apoi circuitul in jurul Lacului Leman. Ultimele
zile le-am petrecut prin Lausanne, prin Morges sau bucurandu-ne alaturi de
gazde la ziua nationala a Elvetiei.
In gara din localitate
Musée du cheval
Lanuri de grau...
O liniste ... elvetiana
De 1 august, am petrecut pentru a doua oara de ziua Elvetiei. O sarbatoare stabilita in 1891 si prin care se rememoreaza unirea a
trei cantoane pentru a rezista in fata dusmanilor. O zi care se serbeaza din
1891, dar care aminteste de o alianta facuta in 1291! In 2006, am petrecut ziua Elvetiei, intr-o cabana pe varf de munte. In 2010, din cauza unei ploi marunte, nu am mai
fost intr-un loc special, ci am iesit impreuna cu o mare multime de oameni intai
la Musée du cheval, iar apoi pe un deal langa
gara. Un obicei general este ca oamenii sa aprinda felinare cu steagul Elvetei. Urmeaza apoi nelipsitul foc facut dintr-o multime de lemne. Am vazut peste tot, oameni veseli, petrecand impreuna cu familia si incalzindu-se la caldura focului sau la un pahar de rachiu. Apogeul a fost focul de artificii, foc ce a incheiat
manifestarile prilejuite de ziua Elvetiei.
Felinarul...
In curtea din spatele muzeului
Focul
Noi,
am incheiat tarziu in noapte, stransi cu totii la o masa traditionala. Daca in
2006 serveam fondue, in 2010 am ales raclette. Feliutele de muschi si de cascaval,
rumenite sau topite bine in micile tavite ale aparatului de facut raclette,
ne-au facut sa ne simtim minunat in acea seara. Iar cand raclettele sunt drese
cu muraturi asortate si cu un pahar de vin rosu, atunci totul devine perfect. Am
depanat amintiri pana tarziu in noapte, parandu-ne rau ca timpul trece asa de repede...
Masa
Feliutele de muschi
Cascavalul
Aparatul de raclette
Muraturi
Chiar
daca am stat intr-o mica localitate cu doar 1800 locuitori, am ramas
impresionati de partea moderna a acestei localitati. Stiam de magazine, de gara,
de banca, de restaurante si cinema. Stiam de farmacie, muzeu, spital sau piscina. Dar in 2010, am locuit intr-un bloc foarte modern si dragut, cu o organizare
si o curatenie demne de invidiat. Parerea este ca La Saraz este o localitate in
care totul este pus la punct in cel mai mic detaliu. O localitate in care nimic nu lipseste si in care se
poate trai destul de confortabil. Ne-am simtit foarte bine aici, linistea si
ospitalitatea zonei facandu-ne sa ne simtim ca acasa. Pacat, ca timpul a trecut
foarte repede si a fost mult prea scurt pentru a putea sa ne bucuram de toate
frumusetile zonei...
Flori...
... la tot pasul
Comentarii
Trimiteți un comentariu