Din nou la Swiss Vapeur Parc

Primul contact cu Swiss Vapeur Parc, l-am avut in 2006. Eram in prima calatorie in Elvetia si am ramas placut impresionati de frumusetea parcului. Si am promis ca la prima ocazie o sa revenim cu placere aici. Baiatul nostru a fost nerabdator tot drumul pentru a se intalni din nou cu trenuletele. Alaturi de el si noi doream sa ne bucuram din nou de trenuletele s miniaturile din parc. Palnificasem toate zilele din acest concediu cu grija si una dintre ele a fost rezervata acestui parc. Asa ca, desi nu am avut decat vreo 7 zile pe care le-am petrecut in Elvetia, am dedicat una dintre ele in intregime pentru Swiss Vapeur Parc. Ziua planificata a sosit, dar in loc sa fie o zi insorita de care sa ne bucuram, inca de dimineata nori negri au inceput sa se ingramadeasca pe cer. Lacul Leman abia daca se mai zarea printre norii negri.

Norii negri de peste Leman

Nori si spre Alpi

Cu toate ca se parea ca norii si ploaia or sa ne rapeasca bucuria acelei zile, am continuat sa fim optimisti si am mers plini de incredere la Swiss Vapeur Parc. Intrati printre primii, am avut timp ca in decursul zilei sa si privim trenuletele dar sa ne si plimbam cu ele.

Trenul cu cremaliera

Stampila de la intrarea in parc

Dezvoltarea parcului a fost destul de rapida. Deschis in 1989 si cu doar 2 locomotive initial, parcul a fost marit ca suprafata in 2007 iar numarul de locomotive a ajuns la 9. Momentan parcul are nu mai putin de 12 locomotive, alimentate ori electric ori cu abur. De altfel in fiecare an aici are loc un fetival al locomotivelor alimentate cu abur.

Un lac plin de nuferi

Vagoane pentru o familie...

Vagoane acoperite

Norii ce pareau sa plece

Cu Golden Pass

Cred ca am incercat toate garniturile de tren, de la Golden Pass la Amtrak sau la trenul cu cremaliera. Norii ne-au amenintat tot timpul dar ploaia a fost destul de scurta si linistita. Chiar si cand a plouat, elvetienii au scos alte garnituri, acoperite asa ca am putut sa mergem linistiti prin ploaie. Astfel am putut sa ne bucuram de o zi plina.

Castelul

Depoul locomotivelor

Flori

Pe malul lacului

Cu trenul pe podulet

Norii care ne-au inconjurat amenintator

Nu a lipsit bineninteles nelipsitul picnic servit cu regularitate de elevetieni in orice iesire. Nu mai aveam nimic in program pentru acea zi asa ca am plecat printre ultimii din parc, satui in sfarsit de plimbarea cu trenuletele. Mai era o varianta sa ajungem la Musée et chiens du Saint-Bernard, la Martigny, dar in ultima clipa am renuntat la idee. A fost o zi linistita si o zi la care am stat cu gandul timp de 4 ani...