Imediat, dupa o saptamana petrecuta la mare,
am plecat pentru 6 zile la munte. Ne-am dorit o locatie mai aproape de casa,
pentru a nu merge ore intregi cu masina si in acelasi timp un loc nou fata de
ceea ce mai vazusem. La recomandarea unor cunostinte, am ales satul Pestera, un
sat pierdut, la poalele muntilor Piatra Craiului. Drumul am ales sa-l facem pe
urmatorul traseu: Ploiesti – Predeal – Rasnov – Moieciu de Jos – sat Pestera, uramand ca sa ne intoarcem prin culoarul Rucar - Bran. Pe
cat de bun a fost dumul pana la Rasnov, pe atat de prost a fost intre Rasnov si
Moieciu. Gropi si denivelari cu nemiluita. De la Moeciu de Jos pana la Pestera,
drumul are o multime de serpentine, zone in care strada este ingusta, iar dupa
aproximativ cativa kilometri de asfalt nou, acesta se sfarseste si este
inlocuit de un drum pietruit. Din cauza acestui drum cu pietris este foarte
mult praf. Cu toate aceste, priveliste si atmosfera de sus, din sat, au facut ca solicitarea masinii si praful ingitit sa nu mai conteze.
Satul Pestera este situat la o altitudine de aproximativ
1000 metri si ceea ce il face extraordinar este pozitia pe care o are. In vest, Masivul Piatra Craiului, la est Masivul Bucegi iar in nord satul Magura.
Masivul Piatra Craiului
Pe pajistile satului...
Pentru
cine a fost in Elvetia sau Austria, satul Pestera reprezinta copia la indigo
a acelor locuri. Satul Pestera ofera privelisti unice. Natura minunta, departe
de zgomotul civilizatiei uimeste prin frumusete si linistea locurilor. Case
simple aruncate pe toate pajistile, vacute care pasc linistite, mult soare si
desigur multa, multa liniste.
Vedere spre Magura
O casuta de lemn
O alta casuta
Am stat la o pensiune cu conditii destul de
bune. Singurele probleme au fost cu apa, gazdele argumentand ca nu a mai plouat
de multa vreme in zona, iar a doua problema a fost cu lipsa televizorului din camera. Aceasta
lipsa insa nu am simtit-o deloc, ci a fost mai mult un beneficiu pentru ca am
putut sa ne rupem de problemele cotidiene.
Cat am stat in satul Pestera, am fost de doua
ori la Pestera Liliecilor, prima data intorcandu-ne in sat pe acelasi drum
principal, iar a doua oara pe un drum mult mai frumos prin partea de jos a satului.
Placuta indicatoare de la pestera
Pestera Liliecilor, careia i se mai spune si
Pestera Mare sau Pestera Badichii, este unica prin speciile rare de lilieci ce
traiesc aici. Cu toate acestea este o pestera putin cunoscuta turistilor,
neamenajata si foarte putin vizitata. Poate tocmai pentru a proteja speciile
unice de lilieci, pestera nu este amenajata pentru a fi explorata de turisti. Din
cate am auzit, exista si varianta ca pestera sa fie inchisa pentru a proteja
mai bine speciile de lilieci de aici. Pestera este inclusa in zona protejata a
parcului natural format de muntii Piatra Craiului, iar primele cercetari in
interiorul ei s-au facut prin anul 1950. Drumul din centrul satului pana la
pestera este destul de scurt, de la biserica se coboara pana la pensiunea
Pestera, iar imediat dupa acesta pensiune se paraseste drumul principal pentru
a intra pe o poteca in partea stanga. Dupa aproximativ 15 minute, drumul ajunge
la Pestera Liliecilor. Pestera este situata la o altitudine de 950 metri, si
este situata un pic mai sus de poteca. Daca nu esti atent exista riscul sa
treci pe langa ea. Chiar ne-am intalnit cu niste turisti care desi se aflau in
fata pesterii, ne intrebau unde este aceasta!
La intrare exista un panou ce descrie speciile rare de lilieci ce traiesc aici. Pestera formata prin eroziunea muntelui de calcar, are o lungime de 370 metri. La intrare, grota este mare dar pe masura ce am inaintat s-a micsorat tot mai mult. Este indicat sa aveti o lanterna buna pentru a putea vedea in interior cat mai bine si incaltaminte adecvata unui sol umed si noroios. Nu am intrat decat vreo 50 metri in pestera si nu am avut ocazia sa vedem lilieci.
Am mai petrecut vreo 2
ore in poiana de langa pestera, admirand frumusetea Muntilor Bucegi precum si flora din acea zona. Printre multimea de flori si renumita garofita a Pietrei Craiului, o floare protejata de lege.
Pestera Liliecilor
Intrarea in pestera
La intrare exista un panou ce descrie speciile rare de lilieci ce traiesc aici. Pestera formata prin eroziunea muntelui de calcar, are o lungime de 370 metri. La intrare, grota este mare dar pe masura ce am inaintat s-a micsorat tot mai mult. Este indicat sa aveti o lanterna buna pentru a putea vedea in interior cat mai bine si incaltaminte adecvata unui sol umed si noroios. Nu am intrat decat vreo 50 metri in pestera si nu am avut ocazia sa vedem lilieci.
Formatiuni in pestera
Peretii pesterii
Garofita Pietrei Craiului
Printre flori si iarba
Albastrele
Un bondar
Fluturasi
Buchet multicolor
Ciulini
Sunatoare
Ca o concluzie, comparand aceasta localitate
cu Moeciu, concediul petrecut aici poate
nu ofera relaxare la racoarea raului asa cum ofera Moeciu, dar are in plus fata
de acesta o priveliste unica, o ocazie de a face drumetii in Piatra Craiului si
o liniste adanca. Mi-ar place sa revin aici intr-o toamna trazie, cand natura
isi schimba culoarea...
Piatra Craiului printre razele soarelui
Spre satul Magura
____________________________________________________
Sfaturi utile:
- mancarea: in sat sunt doar vreo 2 magazine de unde pot fi cumparate doar cateva alimente de baza. O varianta ar fi in Moeciu, unde sunt si o multime de terase sau pentru cantitati mai mari in Brasov.
- cazarea: sunt o multime de pensiuni ce ofera cazare de la 60 lei. Uneori gazdele pot oferi anumite produse traditionale turistilor: lapte, branza de burduf, etc.
- trasee turistice: Pestera Liliecilor, o multime de trasee in Muntii Piatra Craiului, drumul pana in Magura.
- trasee turistice: Pestera Liliecilor, o multime de trasee in Muntii Piatra Craiului, drumul pana in Magura.
Toate articolele despre locurile vizitate in acest concediu le puteti accesa din:
____________________________________________________
am si o intrebare: unde ati stat in moeciu?
RăspundețiȘtergerecaut o pensiune langa apa si nu stiu unde sa ma duc.
multumesc
luminita neacsu
Am stat la Moeciu de Sus, pe Valea Bangaleasa la Pensiunea Mario (conditii f bune, in regim mai de hotel cu 80 lei, exact la marginea padurii) sau pe Valea Popii la casa Robert (60 lei dar cu proprietarii in aceeeasi casa) sau la casa Iulian (70 lei cu conditii cam ca la casa Robert). In conditii bunicele am stat si la pensiunea Madalina (nu este langa apa, iar pretul este de 70 lei camera). Sunt multe alte pensiuni cu conditii mult mai bune dar la astea am stat noi... In Moeciu cam toate vilele sunt langa apa...
RăspundețiȘtergere